Joomla!

SUCEAVA 

Clima: temperat continentală. Temperatura medie anuală este de 8.2 grade C. Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna şi ploi reci primăvara şi toamna. Din est - influenţe climatice continentale cu secetă vara, cu cer senin, ger şi viscole iarna. Precipitaţiile căzute sub forma de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cantităţile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai şi iunie.

Căi de acces: rutiere: E85, Suceava - Bucureşti, Suceava - Siret; E576 Suceava - Vatra Dornei; DN29 Suceava - Botoşani; DN29A Suceava - Dorohoi; feroviare; aeriene (aeroportul Salcea), curse Suceava - Bucureşti.

Obiective turistice

• Cetatea de Scaun: Situată pe un platou înalt, în partea de Est, restaurată în ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru I Muşat, menţionată pentru prima oară într-un document din anul 1388; construită din piatră, a fost întărită ulterior de Ştefan cel Mare cu ziduri de peste 10 m şi o grosime de 4 m, făcând-o inexpungabilă.
• Rămăşiţele Cetăţii Scheia: Aflată la 384 m. alt., în partea de NV a oraşului, a fost ridicată în sec.XIV sub forma unui romb cu latura de 36 m. în interior şi ziduri groase de 3 m. În momentul de faţă mai există doar ruinele unui contrafort din partea de Vest a fostei cetăţi.
• Ruinele Curţii Domneşti: peste resturile unui palat de lemn datând din timpul domniei lui Petru Muşat, voievodul Ştefan cel Mare a ridicat o clădire de piatră, refăcută în cărămidă de Vasile Lupu; se vad urmele unor încăperi şi beciuri. (azi pe Bd. Ana Ipătescu)
• Biserica  Beizadelelor: Aflată în apropierea pieţii centrale a oraşului, denumită şi Bisericuţa Coconilor a fost fondată în 1643 de voievodul Vasile Lupu, cu rol de paraclis al Curţii Domneşti. Planul bisericii este un dreptunghi, având spre est o absidă circulara (interior şi exterior), iar spre vest un pridvor poligonal la exterior şi circular în interior. Pronaosul este despărţit de naos prin doi stâlpi octogonali susţinând trei arcuri. Naosul este boltit în stil moldovenesc, turla naosului fiind supraînălţată pe o baza pătrată şi una stelată. Decoraţia exterioara preia caracteristicile sec. XVII - brâul în "dinţi de fierăstrău" (deasupra soclului); arcaturi oarbe , în acoladă, pe aproape tot perimetrul bisericii. Turnul - clopotniţă alipit bisericii pe latura de nord, înspre vest, prezintă un subsol boltit a cărei funcţionalitate nu se cunoaşte încă.
• Biserica Învierii: Aflată pe bulevardul Ana Ipătescu a fost fondată în 1551 de soţia voievodului Petru Rareş, doamna Elena (Brancovici) Construcţia păstrează planul iniţial intact, deşi a suferit modificări in timp, încadrându-se tipului de biserica de târg, respectiv - in dreptul naosului absidele laterale sunt inlocuite prin rezalite vizibile la exterior , limitate de contraforturi ; pronaosul este împărţit printr-un arc cu pilaştri şi console mai pronunţate. Cupola naosului nu este de tip moldovenesc ceea ce înseamnă că, probabil, a fost refăcută. Biserica nu are turlă. Nu se păstrează urme de pictura. în dreapta bisericii se află o frumoasă zvoniţă.
• Muzeul judeţean: Înfiinţat în anul 1900; expune interesante piese care evocă trecutul bogat în evenimente şi fapte eroice al locuitorilor meleagurilor sucevene, din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre; un interes aparte îl reprezintă "Sala tronului", în care, mobilier, costume şi alte obiecte reconstituie atmosfera de la curtea lui Ştefan cel Mare. (azi pe str. Ştefan cel Mare, 33)
• Muzeul de artă populară: Funcţionează în clădirea fostului Han Domnesc, construcţie de la sfârşitul sec.XVI; adaposteşte colecţii de etnografie şi artă populară. (azi pe str. Ciprian Porumbescu, 5)
• Fondul memorial documentar "Simeon Florea Marian": Cuprinde obiecte personale, publicaţii, manuscrise care au aparţinut folcloristului şi etnografului (1847-1907). (azi pe str. Aleea S. Fl. Marian, 2)
• Monumentul de arhitectură medievală "Mirăuţi": Este o ctitorie a lui Petru I Muşat (sec. XIV), refăcută din temelii în sec.XVII; restaurată în forma actuală la sfârşitul secolului trecut; în acest edificiu avea loc încoronarea domnitorilor Moldovei. (azi pe str. Mirăuţilor, 17)
• Monumentul de arhitectură medievală Mănăstirea Sfântul Ioan: Prima construcţie din cadrul complexului a fost ridicată în sec.XVI, de când datează şi urmele de pictură exterioară de pe faţa sudică; alte construcţii aparţin secolelor XVII şi XIX. (azi pe str. Ioan Vodă Viteazul, 2)
• Monumentul de arhitectură medievală Biserica Sf. Dumitru: Ctitorie a lui Petru Rareş din anii 1534-1535; în curte se află un turn înalt de 30 m, construit de Alexandru Lăpuşneanu în anul 1561, având încrustată, pe unul din pereţi, stema vechii Moldove. (azi pe str. Curtea Domnească)
• Mănăstirea Zamca (armenească): A fost ridicată în 1606, pe un platou din partea de Vest a oraşului de armenii refugiaţi în Moldova încă din sec.XVI; zidul de incintă formează un trapez cu două laturi paralele, cu o poartă de intrare monumentală, boltită, pe latura de Vest; aici şi-a aşezat tabara regele Sobieski în anul 1601. (azi pe str. Zamca)
• Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare: Opera sculptorului Iftimie Bârleanu, dezvelită în anul 1977, amplasată pe înalţimea de unde Cetatea de Scaun domină oraşul.
• Statuia lui Petru Muşat: Situată în faţa Casei de cultură, este o operă a sculptorului Paul Vasilescu. (azi pe str. Ştefan cel Mare)
• Parcul central: Aflat în inima oraşului, adăposteşte două lucrări de artă: bustul compozitorului Ciprian Porumbescu (opera din 1933 a sculptorului Ioan Cirdei) si bustul voievodului Petru Rareş (realizat în 1977 de sculptorul Gavril Covalski).
• Gara Burdujeni: Este o copie la scară redusă a celei din Freiburg (Germania) , construită de firma austriacă Strusberg. Ridicarea corpului central a început în 1869, iar între anii 1895 şi 1903 s-au executat etajul superior şi cele două pavilioane laterale. Gara a fost deschisă în 1869, cu ocazia inaugurării căii ferate Roman-Suceava, făcând legatura la graniţă, între Regat şi Bucovina (aflată sub stăpânire austro-ungară). Până în 1960, Sala principală era singura sală festivă din municipiu, în care se desfăşurau balurile CFR şi ale Primăriei. De asemenea, în Sala principală s-a realizat, la scara 1:1, o statuie a lui Ştefan cel Mare, care ulterior a fost turnată în bronz şi amplasată pe platoul Cetăţii de Scaun.

Turismul este cartea de vizită cea mai reprezentativă pentru  regiune. Tradiţia si ospitalitatea specifică, împletită cu o serie de structuri hoteliere moderne,  mănăstirile din patrimoniul UNESCO, fondul muzeistic, monumente şi ansambluri de arhitectură, clădiri memoriale, atracţiile pentru activităţi de agrement, rafinamentul culinar bucovinean, sunt aspecte ce  pot satisface aşteptările celui mai exigent turist. 

1.       Electromagnetic Fields

2.       Electromagnetic Compatibility

3.       Interactions Between Electromagnetic Waves and Biological System

4.       Biomedical Enginneering

5.     Modern Solutions for Diagnostics and Treatment

Dan MILICI

Mihai MUNTEANU

Simona MICLĂUȘ 

Paul BECHET

Radu CIORAP

Roxana FILIP

Dragos VICOVEANU

Robert HELBET